De-a lungul anilor, au fost efectuate zeci, sute, de săpături arheologice în situl UNESCO Sarmizegetusa Regia cu ajutorul cărora turiștii pot admira acum tot mai multe lucruri din întreg ansamblul cetății dacice. De asemenea, specialiștii au reușit să deslușească mai multe aspecte importante cu privire la viața și modul în care dacii au reușit să realizeze tot ce este acolo, în Munții Orăștiei. Astăzi, a fost o zi importantă pentru situl arheologic Sarmizegetusa Regia, cu ocazia Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO, prilej cu care arheologi, reprezentanți ai Consiliului Județean Hunedoara, în administrarea căruia se află situl, dar și ai Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca s-au întâlnit pentru a prezenta o mică parte din realizările de aici, din ultimii ani.
Consiliul Județean Hunedoara în parteneriat cu Serviciul Public Administrare Monumente Istorice și colectivul de cercetarea de la Sarmigezetusa Regia au organizat, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, un eveniment special dedicat acestei zile importante. Gazdele și invitații de la Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Universitatea București au vorbit despre patrimoniul românesc de însemnătate mondială, despre provocările legate de conservare și restaurare, despre distrugerile, de multe ori ireversibile, ale monumentelor istorice, dar și despre importanța pe care o are cunoașterea istoriei noastre în context european și mondial. Temele principale ale evenimentului s-au axat pe prezentarea rezultatelor cercetărilor arheologice sistematice la Sarmizegetusa Regia, pe restaurarea și punerea în valoare a sitului Sarmizegetusa Regia (proiecte și perspective) și propunerea legislativă privind regimul juridic al ansamblurilor şi siturilor istorice şi arheologice care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO, şi unele măsuri privind protejarea Cetăţilor Dacice din munţii Orăştiei. De asemenea, au fost prezentate mai multe fotografii cu săpăturile arheologice de aici, de-a lungul timpului.
Sorin Vasilescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara
„Județul Hunedoara are privilegiul de a avea pe teritoriul său monumente istorice remarcabile și două parcuri care se bucură de recunoașterea UNESCO: Cetățile Dacice din Munții Orăștiei incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1999, Rezervația Biosferei Retezat, parte a programului UNESCO Omul și Biosfera din 1979 și Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, inclus în anul 2015 în Programul pentru Geoștiințe și Geoparcuri al UNESCO. Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România se sărbătorește, în fiecare an, în data de 16 noiembrie. Sarmizegetusa Regia, reprezintă un obiectiv extrem de important pentru că l-am preluat și trebuie să îl valorificăm, începând cu anul 2017 am făcut eforturi astfel încât să putem demara investiții, pentru că la acea vreme nu aveam niciun astfel de proiect. Acum avem unul aprobat de către Ministerul Culturii, cu o valoare de 140 de milioane de lei, împărțit pe mai multe loturi. Unul dintre acestea, mai exact fortăreața s-a transformat într-un proiect pe care l-am depus pe fonduri norvegiene de finanțare, având un partener în România și unul în Norvergia. În ceea ce privește proiectul Consiliului Județean de a prelua toate cetățile dacice, acesta s-a transformat, între timp, în proiect de Lege, care a trecut de Senat, este în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, a trecut de comisia UNESCO din Camera Deputaților și se află în lucru la Comisia de Apărare acum. Sperăm ca cele patru comisii, care trebuie să dea avizul și să fie adoptată, în acest an, Legea.
Aproximativ 75.000 de turiști au ajuns în acest an în fosta Capitală a Daciei, cu 25 la sută mai mulți față de anul trecut.
Săpăturile sistematice continuă
Pe parcursul întregii veri a anului trecut, dar și în acest an, zeci de studenți și arheologi au făcut săpături și au mai scos la suprafață obiective inedite vechi de 2.000 de ani, la Sarmizegetusa Regia. Cele câteva sute de turiști care au ajuns, anul trecut, spre exemplu, în situl arheologic UNESCO Sarmizegetusa Regia au avut parte de o surpriză. Mai exact, au avut șansa de a vedea o mare parte din drumul pavat, cu pietrele originare, de la acea vreme. Pe una dintre terasele cetăţii, arheologii au descoperit o nouă alee, care probabil care făcea legătura între un edificiu important şi drumul pavat care duce în incinta sacră a fostei capitale a Daciei. S-a săpat şi la aproape trei metri adâncime. Pe noul drum descoperit, pavajul este în mare parte din gresie, andezit și foarte puțin calcar. Roca este mai dură, mai rezistentă, dar şi mai greu de prelucrat. Andezitul este o rocă extrem de dură care se prelucrează extrem de greu, dar este clar că au știut să o prelucreze, pentru că o serie de monumente din zona sacră sunt prelucrate din andezit.
„Am continuat proiectul pe care l-am început anii trecuți, adică am identificat traseul și caracteristicile aleii pavate. De fapt, este un nou monument care se adaugă hărții arheologice a Sarmizegetusei Regia, descoperit în 1980. De atunci a stat închis și noi l-am redeschis anul trecut, având serie întreagă de surprize, cum ar fi materialul din care ea este contruită și mai recent și traseul ei, care pare să fie modificat față de ceea ce ne așteptam. Este o descoperire interesantă și importantă, pentru că pune o serie de probleme arheologie și de arhitectură. Am continuat cercetările la un alt obiectiv de pe aceeași terasă a IX -a din zona sacră a Sarmizegetusei Regia. Este vorba despre un edificiu pe care l-am găsit anul trecut, format din șiruri de baze de coloane. În prezent nu putem preciza funcționalitatea lui, pentru că suntem în etapa în care vrem să îi precizăm planul și piesele descoperite în interior ne vor spune mai multe despre funcționalitatea lui, despre perioada în care a funcționat. Este interesant faptul că pe tronsoanele care au fost găsite (trei la număr până acum) au fost găsite materialele, dar mai ales proporția dintre materialele din care sunt făcute dalele cu care este pavată această alee. Surpriza a fost că la această porțiune de drum s-a schimbat materialul din care a fost lucrat. Mai exact, dacă drumul mare pavat, descoperit, s-a folosit exclusiv calcarul, aici andezitul a fost materia primă, puțină gresie și o singură bucată de calcar am descoperit”, declara, anul trecut, profesor universitar Gelu Florea, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca.
Campania arheologică de explorare de la Sarmizegetusa Regia va continua şi anul viitor, spun cercetătorii, deoarece aici se efectuează lucrări sistematice.
La 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural. La cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca Ziua Patrimoniului Mondial. Prin declararea la nivel naţional a Zilei Patrimoniului Mondial, se promovează elementele de valoare universală ale patrimoniul mondial românesc şi se evidenţiază necesitatea protejării şi conservării acestora. România are șapte situri înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, șase fiind situri culturale, Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul istoric Sighişoara (1999), Mănăstirea Hurezi (1993), Situri săteşti cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Bisericile de lemn din Maramureş (1999), şi un sit natural, Delta Dunării (1991). De asemenea, România are înscrise 15 obiective pe lista tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO.
Articol preluat de pe servuspress.ro
Leave a Reply