(VIDEO) Vechile gări ale Hunedoarei, lăsate de izbeliște

Județul Hunedoara a rămas în ultimele trei decenii cu mai puțin de jumătate din rețeaua feroviară pentru călători, ale căror rute însumau peste 350 de kilometri la sfârșitul anilor ´80. Traficul pe calea ferată s-a redus drastic iar mai multe dintre stațiile de cale ferată din județ, „bijuteriile” din secolul trecut, au intrat în declin.

Clădirile lor de călători și anexele acestora au fost închise și lăsate în ruină sau în conservare, deși unele dintre ele sunt monumente istorice, cu o vechime de peste un secol.

Gara Brad a fost inaugurată în anul 1896, când primul tren a plecat din orașul moților spre Arad. S-a numărat la vremea ei printre cele mai frumoase gări din Ardeal. Până în anii ´90, stația CFR era aglomerată de navetiști veniți la minele și uzinele din zona Bradului și de elevi. Numărul călătorilor s-a redus drastic odată cu închiderea exploatărilor și cu închiderea definitivă, din 1997, a căii ferate Deva – Brad. În prezent, două trenuri de persoane mai pleacă zilnic din Brad spre Arad.

După 1990, clădirea principală a stației CFR a ajuns într-o stare de degradare accentuată. Devenise un adevărat pericol pentru localnicii, iar unii dintre ei se temeau că se va prăbuși. În 2016, gara Brad a intrat în reparații capitale. Lucrările finanțate de CFR Infrastructură au durat circa trei ani, dar s-au încheiat fără ca interioarele clădirii să fie reabilitate. Fațadele gării au fost vopsite în galben, acoperișul a fost înlocuit, iar văzută de la distanță gara are un aspect atractiv pentru oaspeții săi.

Clădirea a rămas închisă, iar unul dintre tavanele holului ei s-a prăbușit. Alte spații nu au mai prins renovarea. Localnicii au fost cei care au impulsionat realizarea lucrărilor de restaurare și consolidare a clădirii CFR. Ei au cerut, în mai multe petiții, și reabilitarea altor clădiri vechi de peste un secol ale stației Brad: remiza, depozitele și anexele gării, ce puteau fi incluse pe lista monumentelor istorice.

„Această gară este un complex arhitectonic, din componenţa căruia fac parte sau ar fi trebuit să fie incluse şi alte clădiri secundare. De exemplu, corpul de clădire din imediata apropiere, din dreapa gării. Această construcţie nu a fost prinsă în lista de investiţii a CFR-ului. Este o clădire deosebită din punct de vedere arhitectonic, cu patru turnuleţe, în aceeaşi linie de arhitectură cu clădirea învecinată a gării. Clădirea secundară se află într-un stadiu avansat de degradare, ar fi păcat să devină moloz. Voi face un memoriu CFR-ului şi îi voi ruga să găsească resurse suplimentare pentru a reda viaţa acestei cădiri”, anunța Raul Florin Matei, autorul unui memoriu adresat CFR, pentru reabilitarea gării și clădirilor învecinate.

Recent, corpul de clădire indicat de localnic s-a prăbușit, iar turnulețele care îi dădeau un aspect deosebit au ajuns istorie. În apropiere, clădirea remizei s-a ruinat și este împînzită de gunoaie. O altă anexă din stația CFR, și ea abandonată, are aceeași soartă.

Gara orașului Hațeg a fost construită în primii ani ai secolului al XX-lea și a fost inaugurată în 1908, odată cu deschiderea rutei Subcetate – Caransebeș. Calea ferată pe care trenurile traversau „Porțile de Fier ale Transilvaniei” printr-un sector dotat cu cremalieră (instalație complexă care ajuta locomotivele să urce pantele) avea 80 de kilometri și conecta țara Haţegului şi bazinul carbonifer al Văii Jiului de centrul metalurgic de la Reşiţa şi de prima cale ferată a cărbunelui din Banat, Oraviţa – Baziaş.

Tronsonul cu cremalieră dintre Bouțari și Sarmizegetusa a fost închis în anul 1978, după şapte decenii de la inaugurare, iar locomotivele speciale au fost retrase în depourile din Petroşani şi Subcetate, unele dispărând, cu timpul.

Până în anul 2012, și celelalte sectoare ale căii ferate din vestul țării au fost dezafectate, iar gara Hațegului și-a pierdut utilitatea pentru care a fost construită.

Localnicii au sperat ca măcar linia de cale ferată de cinci kilometri, între Hațeg și Subcetate (stația de legătură cu magistrala Simeria – Petroșani), să fie recondiționată, însă până în prezent acest lucru nu s-a mai întâmplat.

În schimb, gara Haţeg, închisă, a ajuns într-o stare tot mai precară. În faţa ei, peronul şi liniile ferate ruginite au fost acoperite cu buruieni. Faţadele monumentului vechi de peste un secol s-au scorojit, tocăria a putrezit, iar acoperişul a suferit stricăciuni. Foişorul de lemn al gării, ridicat odată cu clădirea a ajuns și el într-o stare avansată de degradare. Cele mai multe dintre liniile ferate din zona gării au fost dezafectate.

Gara Petroșani a fost inaugurată în urmă cu peste un secol și jumătate odată cu calea ferată a cărbunelui, Simeria – Petroșani, care conecta Valea Jiului de magistrala feroviară de pe valea Mureșului.

Tot atunci a fost înființat unul dintre primele cartiere ale Petroșeniului, Colonia – locuit de familiile ceferiștilor și ale constructorilor căii ferate. Mai multe construcții feroviare din zona gării puteau fi incluse printre atracțiile turistice ale orașului. Printre ele se află Turnul de apă, înalt de peste 30 de metri și vechi de peste un secol.

În apropierea turnului, la circa 500 de metri de clădirea gării, un depou înființat în secolul al XIX-lea mai adăposteşte câteva locomotive ruginite, veritabile vestigii istorice, lăsate de izbelişte.

Atât locomotivele de epocă din depou, cât și clădirea istorică a acestuia au ajuns într-o stare avansată de degradare.

Articol preluat de pe zhd.ro

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.