(VIDEO) Hunedoara veche, dar frumoasă, clădirile simbol ale primelor decenii de comunism

Cartierul OM și zona Casei de cultură din Hunedoara a păstrat din atmosfera anilor 50 – 60, atunci când au fost ridicate cele mai reprezentative construcții.

Cartierul O.M. are o poveste aparte. Blocurile solide din cărămidă cu două etaje, înconjurate de zone verzi întinse şi arboretum au fost ridicate în ritm alert de la începutul anilor ’50, când oraşul trecea prin mari transformări. Locuinţele au fost destinate familiilor muncitorilor din combinat şi constructorilor din Hunedoara, venite din întreaga ţară.

Până în 1960, a fost construit în zonă şi Restaurantul Corvin şi a fost amenajat Parcul Corvin. La restaurantul faimos al Hunedoarei a luat masa Nikita Hruşciov, omul care a condus Uniunea Sovietică, timp de peste un deceniu după moartea lui Stalin. Restaurantul Corvinul a fost proiectat şi construit în primul deceniu de comunism, în mijlocul cartierului O.M. (Oraşul Muncitoresc) – cel mai vechi cvartal de blocuri al Hunedoarei. Arhitectura clădirii a fost inspirată din cea a unor construcţii reprezentative pentru arhitectura sovietică din „epoca Stalin”. În Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale (numită Expoziţia Agricolă Pan-unională în perioada 1939 – 1959), marele complex expoziţional din Moscova, întins pe mai mult de 500 de hectare, poate fi văzută o clădire asemănătoare ca stil celei a fostului restaurant hunedorean.

Casa de Cultură din centrul Hunedoarei a fost construită la mijlocul anilor ‘50, la mijlocul distanţei dintre poarta Combinatului Siderurgic Hunedoara şi cartierul O.M. (Oraşul Muncitoresc). Clădirea „teatrului cinematograf”, cu o sală de spectacole cu peste 700 de locuri, a fost realizată după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu şi după modelul „Casei de cultură Înfrăţirea între popoare” din Bucureştii Noi, proiectată de acelaşi arhitect. Sursa de inspiraţie pentru construcţia emblematică din zona centrală a municipiului ar fi fost clădirea faimosului Teatru Balşoi, din Moscova, înfiinţată la începutul secolului al XIX-lea.

comentarii

Articol preluat de pe zhd.ro

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.