POVESTEA UNUI ÎNGER DE COPIL. LA DOAR DOI ANI ȘI JUMĂTATE, ȘERBAN POARTĂ O LUPTĂ PENTRU A AVEA ȘANSA LA O VIAȚĂ NORMALĂ

La doar doi ani și jumătate, Șerban Pak, un băiețel din Deva poartă o luptă nedreaptă pentru a avea șansa la o viață normală. Micuțul a fost diagnosticat cu o boală rară, autoimună, denumită Sindrom Kawasaki, din pricina căreia a fost, de mai multe ori, spitalizat și supus unor tratamente de lungă durată, tulburătoare pentru un copil aflat la o vârstă atât de fragedă. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, băiețelul a mai primit și alte diagnostice, printre care și TSA (tulburări din spectru autist), iar în prezent face zilnic terapii care îi oferă șansa la o dezvoltare cât mai normală. Părinții săi se luptă din răsputeri pentru ca micuțul să își înfrunte problemele și să se recupereze cât mai rapid, însă, reușesc, cu greu, să acopere costurile terapiilor, care depășesc venitul lunar al familiei

Șerban este un copil vesel, sensibil și energic, dar, uneori, bucuria de pe chipul lui inocent se transformă în tristețe. La început, a fost un copil ca oricare altul. A crescut, i-au apărut primii dințișori, a învățat să meargă, iar la 11 luni făcea primii lui pași, explorând lumea din jurul lui. În urmă cu aproximativ șapte luni, ceva s-a schimbat, iar medicii au confirmat diagnosticul unei boli mai puțin obișnuite, Sindromul Kawasaki, o afecțiune care afectează, în principal, copiii mici, sub vârsta de cinci ani. A fost începutul unei perioade extrem de dificile și solicitante pentru micuțul Șerban și părinții lui, Roxana și Marius Pak. Vestea că băiețelul lor suferă de o boală rară, autoimună, a venit chiar în ziua în care Șerban împlinea doi ani. A trebuit să mergem la un control pentru că ni s-a părut că ceva nu era în regulă cu Șerban. Am făcut programarea și atunci ne-a chemat. Așa s-a nimerit, să aflăm acest diagnostic chiar în acea zi”, își amintește Roxana Pak, mama băiețelului. Ulterior, în urma unui consult psihiatriac, micuțul a fost diagnosticat și cu TSA (tulburări din spectru autist) și sindrom hiperchinetic (ADHD). Ca să-l recupereze, părinții au început lupta. O luptă cu timpul. Au urmat spitalizări, tratamente și terapii costisitoare, dar care i-ar putea oferi lui Șerban șansa la un viitor normal.

Terapii zilnice. Rezultatele încep să apară

Prin intermediul unui medic de la Hunedoara, soții Pak au ajuns cu Șerban la Spitalul Clinic de Copii de la Cluj- Napoca. „Am ajuns de urgență acolo. Șerban a făcut imunoglobulină, o perfuzie cu o durată de 10 ore. Avea un an și nouă luni atunci. La acel moment, a fost stabilizat și ne-am întors acasă. După vreo aproximativ două săptămâni, s-a întâmplat ceva la care nu ne așteptam. Șerban nu a mai putut să meargă. Nu mai știa să mănânce, să vorbească. Am crezut că înnebunim. Practic, a trebuit să o luăm cu totul de la zero. Se blocase efectiv în contextul bolii. Șocul a fost foarte puternic pentru el. Îl hrăneam la fel ca atunci când era bebeluș. Am început să căutăm doctori, să ne documentăm cât mai mult. Încetul cu încetul, a început să își revină, doar că a rămas cu probleme”, mai povestește mama băiețelului.

În momentul de față, Șerban urmează terapii intensive. Zilnic, câte două ore, la Deva și la Hunedoara. Pe lângă terapia comportamentală și terapia Bowen, Șerban mai urmează și un program de optimizare neuromotorie. Iar medicii i-au încurajat pe părinți. „Ni s-a spus că sunt șanse mari de recuperare. Orice părinte luptă pentru copil său, dar atunci când ți se spune că șansele de recuperare sunt în procent ridicat, parcă ai alt avânt. Pentru o evoluție cât mai bună, ar necesita să facem terapiile cât mai mult, dar nu prea dispunem din punct de vedere financiar. Costurile se ridică la suma de aproximativ 4.000 de lei lunar, cu tot cu naveta zilnică pe care o facem”, a mai spus Roxana Pak, mama lui Șerban.

Cum îl puteți ajuta pe Șerban?

Ajutorul pentru Șerban înseamnă contravaloarea ședințelor de terapie, al căror cost depășește venitul de circa 3.000 de lei al familiei, iar curând, părinții lui Șerban nu vor mai putea să le acopere. Tatăl micuțului este militar, iar pe lângă serviciul pe care îl are în cadrul Armatei Române, mai muncește și peste program în construcții, pentru a putea asigura banii necesari. Roxana, mămica lui Șerban, nu mai lucrează momentan. Nici nu ar avea cum fiindcă micuțul necesită asistență permanentă. „Ce pot să spun despre Șerban. Este un copil vesel. Se joacă frumos, îi place foarte mult apa și iubește păturica lui (n.red. zâmbește). Vedem că terapiile dau rezultate și ne dorim enorm să le facem cât mai mult, în continuare. Nu este ușor. Purtăm o luptă foarte mare, dar ne zbatem din răsputeri”, a mai spus Roxana Pak, mama micuțului.

Șansa acestui copilaș să poată fi tratat mai departe și să se facă bine depinde și de ajutorul oamenilor cu suflet mare. Persoanele care doresc să sprijine familia micuțului pot face donații în contul IBAN: RO98 RZBR 0000 0600 1766 0583, deschis în lei la Raiffeisen Bank (Cod Swift: RZBRROBU), pe numele Marius Ciprian Pak (tatăl micuțului).

Foto: arhiva personală

Articol preluat de pe servuspress.ro

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.