Unul dintre cei mai reprezentativi jucători ai Corvinului din toate timpurile este, fără îndoială, Ioan Andone.
Fostul international care are 55 de prezenţe în echipa naţională, cu care a participat la un campionat European şi unul mondial, revine, de câte ori are ocazia, la Hunedoara.
Un ochi râde, altul plânge
Ioan Andone, care este şi medaliat cu bronz la Campionatul Mondial de junior din 1981, a fost prezent, zilele trecute, în judeţ, participând, printre altele, şi la comemorarea lui Michael Klein. Amabil, ca de obicei, Andone a stat de vorbă cu reprezentanţii presei sportive hunedorene, subiectul principal al discuţiei fiind Corvinul, însă s-au atins şi alte puncte.
Reporter: Ioan Andone, ne-am văzut, ca în fiecare an, la comemorarea lui Mişa Klein…
Ioan Andone: A fost o zi tristă, ca de fiecare dată, Mişa a fost cel mai bun prieten al meu. Nu am cuvinte. Sunt 27 de ani de când Mişa a plecat şi nici nu mi-am dat seama cum au trecut. Aşa ne dăm seama nu doar că Mişa nu mai este printer noi, ci şi că îmbătrânim. Din păcate el care spunea, în perioada când juca în Germania, că vrea să se întoarcă la Hunedoara, vrea să menţinî o echipă bună de primă ligă aici, a dispărut. Uite, suporteri sunt . În rest, toţi cei care am fi putut ajuta Corvinul ne-am împărţit în toate colţurile ţării, în funcţie de meserii. Repet, a fost o zi tristă.
Rep.: Trecând peste momentele triste, cum a fost revederea cu foştii colegi din marea echipă a Corvinului?
I.A.: Revederea cu foştii colegi e întotdeauna plăcută. Ne întâlnim, mai povestim. Cum poate să fie momentul în care te vezi cu cei alături de care ai trait momente mari, poate cele mai frumoase din viaţă altfel decât plăcută? Ţinem legătura între noi, ne intersesăm de familii, despre cemai face fiecare, ca orice om. Sunt momente frumoase. Eu cu plăcere revin la Hunedoara, unde am locuit 23 de ani. Mă simt de-al locului, cu toate că sunt născut în altă parte (Ioan Andone s-a născut la Şpălnaca, în judeţul Alba, pe 15 martie 1960, dar de la vârsta de 2 ani s-a mutat la Hunedoara, n. red.). Aici am crescut, ai am făcut liceu, aici m-am format ca om. Sunt multe lucruri care le-am făcut la Hunedoara, dar, din păcate, acum nu mai sunt aici. Dacă aş fi fost aici, n-aş fi putut rezista fără fotbal. Nu cred că aş fi putut rezista în Hunedoara fără ca să fie Corvinul măcar în al doilea eşalon. Ne dăm seama că toţi ne apropiem sau chiar depăşim 60 de ani. Cred, totuşi, că în toată această perioadă de timp cineva ar fi trebuit să se ocupe de Corvinul, să ţină echipa măcar în Divizia B, pentru că pasiune şi suporteri sunt la Corvinul. Eu cred că la fiecare meci ar fi venit între cinci şi zece mii de oameni. Lumea simte fenomenul în Hunedoara, a văzut un fotbal bun. Şi odată ce ai văzut un fotbal bun îţi duci copiii la stadion. Se puteau face unele lucruri, chiar dacă era greu, pentru că nici în Liga1nu e uşor.
Nu uită naţionala
Rep.: Vom reveni la Corvinul, însă aţi pomenit de Liga 1. Campionatul s-a reluat, echipa dumneavoastră nu stă prea bine, vin şi cupele europene. Ce previziuni aveţi?
I.A.: De la CFR îmi doresc să câştige primul joc de la Cluj din Europa League la o diferenţă bună în faţa celor de la Sevilla, cu toate că spaniolii sunt o trupă foarte bună şi în formă. În privinţa campionatului intern, cred că tot CFR Cluj are prima şansă, o erchipă din Ardeal, la care am lucrat şi eu, chiar în două rânduri. Totuşi, să nu uităm că nu este jucat campionatul. Este unul destul de strâns. După seyonul regulat se înjumătăţesc punctele şi va fi intersant campionatul, şi văd şi Craiova cu ceva şanse la titlu. La retrogradare sunt mai multe echipe. Din păcate, echipa mea, FC Voluntari, are cele mai puţine şanse să se salveze, dar vom încerca. Cât există speranţă, noi vom munci, pentru că asta ne e meseria.
Rep: Aţi spus speranţă. Ce speranţe să avem de la echipa naţională ăn pklaz-off-ul pentru EURO 2020?
I.A.: Toate meciurile din play-off pentru EURO 2020 sunt finale. În opinia mea, era mult mai bine să fi picat cu Ungaria sau Bulgaria în primul meci. Islanda mi se pare o nucă foarte tare pentru noi. Să sperăm că ne vom califica, dar şansele, după mine, le văd destul de mici. Islanda a progesat enorm, pentru că s-au făcut investiţii. Au crescut jucători, care acum evoluează la echipe puternice din Europa. Ar fi păcat să nu jucăm la EURO la Bucureşti. Din păcate, la echipa naţională nu mai sunt jucători reprezentativi. Jucătorii din străinătate ne prea joacă la echipele lor de club, iar campionatul intern e prea slab. E mult de lucru. Însă dă, Doamne, să mă înşel şi să ne calificăm. Adică să câştigăm în Islanda şi să fie meciul decisiv la Budapesta. În fine, nici în Bulgaria nu ar fi rău. Dar de ce la Budapesta? Pentru noi ar fi foarte bine, pentru că multă lume din Ardeal ar putea să se ducă la meci, pe care eu îl întrevăd unul frumos.
Varianta fondurilor europene, de luat în seamă
Rep.: Şi ne-am întors în Ardeal, la Hunedoara. Ce se poate face pentru revitalizarea fotbalului de aici?
I.A.: Se pot face multe pentru Corvinul, numai să vrei. Este, în primul rând, această bază în centrul oraşului, care trebuie îmbunătăţită. Nu este, din păcate, un caz singular. Fac aici trimitere la Dinamo, de exemplu, care are nevoie de un stadion nou. Deci se pot face multe pentru fotbal, ca să reînvii un brand. Până la urmă, Corvinul a reprezentat un brand. A jucat în cupele europene, a dat jucători, şi nu puţini, la echipa naţională. Puţine echipe din România se pot mândri cu o generaţie cum a fost cea a noastră, care a reuşit în fotbal. Aici am reuşit rezultate excepţionale. Acum dau eu lecţii, pentru că nu-mi place. Dacă aş fi fost implicat, era altceva dar, aşa cum se ştie, sunt stabilit în altă parte. Dar vin cu mare placere aici, să-mi văd colegii, vin şi la momente mai nefericite, cum a fost comemorarea lui Mişa Klein. După mine, cei de la Hunedoara trebuie să-şi găsească un om, care să fie un bun manager, pentru că acesta poate multă. Eu zic că măcar pentru Liga 2 la Hunedoara ar fi potenţă financiară. Ideea este să nu se arunce cu banii aiurea, pentru că în fotbal se întâmplă şi lucruri din acestea.
Rep.: Ceva mai concret ?
I.A.: Eu zic că se poate la nivel de Liga 2, ori cu Deva, ori cu Hunedoara. Acum ştim cu toţii că Hunedoara are mai multă tradiţie în fotbal. Trebui găsiţi, de exemplu, pentru Hunedoara, oameni de afaceri care au nostalgia Corvinului, însă trebuie şi multă pasiune. În orice situaţie trebuie un om care să coagulezele mai mulţi sponsori în jurulu lui. De asemenea, nu se poate face nimic fără implicarea autorităţilor locale, aici fiind vorba şi despre primării, şi despre Consiliul Judeţean. Aşa cred că s-ar putea face ceva. Repet, la Hunedoara este stadionul în centru. În plus, am auzit despre propunerea construirii unui stadion la Sântuhalm pentru cele două oraşe, chiar şi despre o sală polivalentă. Deci acolo ar fi un complex sportiv. În plus, dacă eşti inteligent şi dacă eşti pasionat de ceva, poţi să atragi fonduri europene. În acest caz nu ar mai fi vorba doar despre banii locali. Deci, s-ar putea face multe, însă trebuie să alergi pentru aşa ceva şi, repet, să ai pasiune. Dar revin strict la Hunedoara, unde am am văzut că galeria este încă organizată, ceea ce este un lucru foarte bun. Ar mai o variantă şi cu implicarea suporterilor, ca la Dinamo, unde aceştia au cumpărat acţiuni, chiar dacă la Hunedoara este o situaţie ceva mai diferită. Bine, nu cred, însă, că suporterii vor putea investi la infinit doar ei, iar cei care au bani cu adevărat trebuie lămuriţi să investească. Sunt doar câteva sugestii ale unuia care nu va uita niciodată Hunedoara.
Leave a Reply