Mai multe drumuri modernizate în ultimii ani în județul Hunedoara au stârnit controverse. Unele au rămas pustii, blocate pe creste, altele nu pot fi folosite de turiști iarna, iar în unele cazuri, localnicii s-au plâns că turiștii care le folosesc aduc daune mediului.
În septembrie 2021, după trei ani de la începerea lucrărilor, a fost finalizată construcția șoselei din stațiunea Parâng (Drumul judeţean 709F Cabana Rusu – Masivul Parâng), un drum de 4,5 kilometri care leagă zona turistică de la poalele muntelui de zona alpină, urcând până la cota 1.600 de metri.
Drumul nu a putut fi folosit pe durata sezonului rece și, cel mai probabil, va fi din nou închis temporar și pe timpul acestei ierni. Reprezentanţii Consiliului Judeţean susţineau că au luat decizia opririi circulației pe noua șosea în urma consultării cu proprietarii de cabane, care au arătat că în zona alpină nu sunt suficiente locuri de parcare, iar drumul prezintă o declivitate mare, astfel că pot fi create blocaje, iar siguranţa turiştilor ar fi pusă în pericol.
„Pe timp de iarnă, având în vedere cotele ridicate, dar şi dificultatea traseului, este aproape imposibil să ne asigurăm că accesul rutier poate fi realizat fără probleme”, afirma salvamontistul Dan Breda, de la Serviciul Salvamont Petroşani.
Consiliul Județean Hunedoara pregătește documentația pentru continuarea noii șosele din stațiune cu încă un sector de 825 de metri de drum pietruit spre zona înaltă a masivului, la aproape 1.800 de metri.
„Tronsonul de drum județean se va amenaja, având lungimea totală de 825 metri și viteza de proiectare de 25 km/h. Declivitățile se vor încadra între valorile minime și maxime prevăzute în standardele de proiectare, având declivitatea minimă de 7 la mie, iar declivitatea maximă de 27 la mie”, se arată în proiect.
Staţiunea montană Parâng se află la circa 10 kilometri de Petroşani, la capătul unei şosele modernizată în ultimii ani și cuprinde peste 100 de cabane. În afara staţiunii de schi, masivul oferă şi alte atracţii: o mulţime de lacuri glaciare, pajişti alpine, poieni ascunse în păduri sălbatice, creste acoperite de zăpadă. Cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri.
Cei opt kilometri ai drumului turistic (DJ 664) care urcă de la marginea municipiului Vulcan până în Pasul Vulcan, la peste 1.600 de metri altitudine, au fost modernizați în ultimul deceniu. La fel ca noua șosea din Parâng, drumul din Pasul Vulcan a rămas închis pe durata iernii, fiind riscant din cauza declivității și a zonei de creastă pe care o traversează.
Citește și: Parângul, muntele care zgârie cerul, plin de istorii controversate. De ce i s-a spus „Triunghiul Bermudelor“ VIDEO
După căderea ninsorilor, un sector al acestuia a fost adresa folosit ca pârtie de schi, pentru turiștii care urcă în zona de agrement Pasul Vâlcan, cu telegondola sau pe jos. De la cabanele din stațiune, alți patru kilometri de drum sunt asfaltați până în Pasul Vulcan, la limita județelor Hunedoara și Gorj.
Din trecătoarea Carpaţilor, unde coboară în judeţul Gorj, şoseaua, căreia localnicii i-au spus „Transvâlcan” este continuată de un drum de piatră, impracticabil pe mai multe porţiuni. Au mai rămas circa 12 kilometri de asfaltat, până în localitatea Schela din judeţul Gorj, însă în ciuda promisiunilor din ultimii ani ale autorităţilor, modernizarea ultimului sector nu a mai avut loc. Este una din cauzele pentru care drumul din Pasul Vâlcan rămâne mai tot timpul pustiu.
Mai multe drumuri forestiere din munții Retezat au fost amenajate pentru a fi folosite de turiști începând din anii ´70, odată cu lucrările la Amenajarea hidroenergetică Râu Mare – Retezat, care avea să cuprindă Barajul Gura Apelor, lacul său de acumulare și hidrocentralele Retezat și Clopotiva, cu o putere instalată de până la 350 de MW.
Un astfel de drum (DJ 685 Barajul Gura Apelor – Cabana Rotunda – Poiana Pelegii), de circa 20 de kilometri, urcă de la barajul aflat la circa 1.000 de metri altitudine, pe valea Lăpușnicului, în zona alpină a Retezatului.
Drumul județean acoperit cu piatră și pământ este și el închis în perioada noiembrie – martie, pe timp de iarnă, iar în ultimii ani circulația mașinilor a fost oprită temporar în mai multe perioade, din cauza fenomenelor de îngheţ-dezgheţ şi a ploilor abundente care au dus la formarea unei ravene în structura de rezistenţă a drumului existând pericolul de surpare a acestuia.
Leave a Reply