Locul de unde dacii au exploatat andezitul, pentru a construi cele mai faimoase temple din Sarmizegetusa Regia se află la marginea Devei, pe Dealul Coziei.
Timp de peste un secol, pe baza unor aprecieri eronate ale arheologilor, s-a crezut că o carieră înfiinţată la Măgura Uroiului (Simeria) de pe malul Mureşului, aflată la circa 30 de kilometri în linie dreaptă de Sarmizegetusa Regia ar fi furnizat andezit pentru construcţia templelor din capitala dacilor.
„Compoziţia mineralogică, precum şi analizele chimice efectuate în studiile mai recente, arată că roca vulcanică de la Uroi nu este andezit. Compoziţia mineralogică este specifică trahitului, rocă vulcanică mai alcalină decât andezitul”, arată dr. Iulian Olteanu, autorul „Studiului privind componentele litice din ansamblul cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia”, realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului şi prezentat pe pagina Consiliului Judeţean Hunedoara.
Studiul geologic şi petrografic din 2019 a comparat potenţialele surse de provenienţă ale metarialelor folosite la construcţia edificiilor din Sarmizegetusa Regia: Cetatea Devei, aflată la 43,3 kilometri în linie aeriană de Sarmizegetusa Regia, Dealul Cozia (44,5 kilometri), Pietroasa Bejan (42 de kilometri) – toate în vecinătatea Devei şi Măgura Călanului (25,5 kilometri).
Concluzia în urma analizelor ştiinţifice recente a fost că locul de unde dacii au extras cel mai mare volum de andezit cenuşiu utilizat pentru templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia a fost Dealul Cozia, din vecinătatea Devei.
Un drum de peste 60 de kilometri leagă în prezent locul unde se află cariera antică de andezit de la Cozia de capitala dacilor din Munţii Orăştiei. Acest lucru arată cât de mare a fost efortul pe care dacii l-au depus pentru transportul blocurilor de andezit spre Sarmizegetusa Regia. Râurile Mureş şi Strei ar fi fost folosite drept canale de navigaţie, pentru transportul materialelor, până la poalele munţilor, potrivit unor istorici.
Cariera de andezit de la Cozia este, în prezent, abandonată, dar prezintă urme de exploatare din diferite perioade, unele putând fi considerate antice. De aici au fost extrase blocuri monolite, nefisurate, de dimensiuni mari, folosite la construcţia Soarelui de Andezit, a trei temple patrulatere, a Sanctuarului mare circular şi a Sanctuarului mic circular.
„La baza masivului de andezit din Dealul Cozia se află un platou de dimensiuni generoase ce ar fi putut servi ca zonă de prelucrare. Pe acest platou se află, împrăştiate, numeroase blocuri de andezit, unele prezentând urme clare de exploatare”, se arată în studiul geologic.
Concluziile cercetătorilor indică Dealul Coziei drept principala carieră de andezit a dacilor, în timp ce conul vulcanic pe care a fost ridicată Cetatea Devei şi Măgura Uroiului au fost excluse ca posibile surse de materiale de construcţie.
„Dealul Uroi nu a constituit o sursă de material litic pentru daci la Sarmizegetusa. Andezitul din dealul Cetăţii Deva, în ciuda asemănărilor macroscopice, este de asemenea diferit mineralogic de andezitul din incinta Cetăţii Sarmizegetusa, ceea ce exclude şi acest loc ca posibilă sursă antică de extracţie. Andezitele din incinta cetăţii Sarmizegetusa sunt practic identice, mineralogic şi structural cu andezitul din corpul de Cozia (unde există carierele din Dealul Cozia şi Pietroasa-Bejan). Prin urmare, trebuie să admitem că sursa rocilor andezitice de la Sarmizegetusa este cu siguranţă corpul de andezite de Cozia. Dacă luăm în considerare gradul de opacitizare al hornblendei brune, andezitul din Dealul Cozia este cel mai apropiat de andezitul din incinta cetăţii Sarmizegetusa”, se arată în studiul publicat în 2019.
În ce priveşte Măgura Călanului, cariera aflată pe valea Streiului a reprezentat sursa calcarelor folosite în construcţiile de la Sarmizegetusa Regia.
- Munții Orăștiei – priveliștile de vis din tărâmul dacilor
- Calea ferată Simeria – Hunedoara, abandonată de doi ani
- Măgura Călanului, cariera dacică uitată de autorități
- Povestea viaductelor „gemene” de pe vechea cale ferată Deva – Brad
- Povestea Treptelor Romane, galeria minieră antică din Munții Metaliferi
- Secretele Castelului Corvinilor. Ce au descoperit arheologii în timpul lucrărilor de restaurare
- Povestea celei mai bogate mine de fier, exploatarea de la Ghelari
- Povestea unui dezastru ascuns – Tragedia care a cutremurat Teliucul. S-a întâmplat acum 59 de ani
comentarii